- bãştináş
- adj. m., s. m., pl. bãştináşi; f. sg. bãştináşã, pl. bãştináşe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
bãştináş
Look at other dictionaries:
băştinaş — BĂŞTINÁŞ, Ă, băştinaşi, e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află din moşi strămoşi pe pământul pe care locuieşte; autohton, indigen, aborigen. Baştină + suf. aş. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 Băştinaş ≠ venetic Trimis de siveco … Dicționar Român
aborigen — ABORIGÉN, Ă, aborigeni, e, adj., s.m. şi f. (livr.) Băştinaş, autohton, indigen. – Din fr. aborigène. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 aborigén, ă adj., s.m. f. băştinaş, autohton, indigen. (< fr … Dicționar Român
autohton — AUTOHTÓN, Ă, autohtoni, e, adj. (Adesea substantivat) Care s a format şi s a dezvoltat pe teritorul unde trăieşte (şi în prezent), care este originar de aici; băştinaş, aborigen. [Pr: a u ] – Din fr. autochtone. Trimis de ana zecheru, 15.10.2007 … Dicționar Român
indigen — INDIGÉN, Ă, indigeni, e, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care este originară dintr o anumită ţară, născută într o anumită ţară, de baştină; băştinaş, autohton, pământean. 2. adj. (Despre animale, plante, mărfuri etc.) Care creşte… … Dicționar Român
neaoş — NEÁOŞ, Ă, neaoşi, e, adj. 1. Autentic, adevărat, veritabil; curat, sadea. 2. Care s a născut, s a format şi s a dezvoltat pe teritoriul pe care trăieşte şi în prezent; autohton, indigen, băştinaş. [pr.: nea oş] – et. nec. Trimis de claudia, 13.09 … Dicționar Român
pământean — PĂMÂNTEÁN, Ă, pământeni, e, adj. 1. Care trăieşte, care locuieşte pe Pământ; de pe Pământ, specific Pământului. ♦ (Substantival) Locuitor al Pământului. 2. (Adesea substantivat) Născut în ţara despre care este vorba; indigen, băştinaş, autohton.… … Dicționar Român
baştină — BÁŞTINĂ s.f. (În loc. adj. şi adv.) De baştină = originar, autohton; din moşi strămoşi. – Din bg., scr. baştina. Trimis de paula, 04.05.2005. Sursa: DEX 98 BÁŞTINĂ s. v. patrimoniu. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
moşnean — MOŞNEÁN, moşneni, s.m. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească), Ţăran liber, posesor în devălmăşie al unei proprietăţi de pământ moştenite de la un străbun comun; moştean, răzeş. 2. (înv.) Moştenitor, succesor. 3. (înv. şi reg.) Băştinaş. – cf. m… … Dicționar Român
pământesc — PĂMÂNTÉSC, EÁSCĂ, pământeşti, adj. 1. De pe pământ, specific pământului; terestru. ♦ p. ext. Propriu omului; omenesc; fizic, trupesc. 2. Băştinaş, autohton. 3. Laic; civil. – Pământ + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
boşiman — BOŞIMÁN, Ă, boşimani, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. (La pl.) Populaţie băştinaşă negroidă din sudul Africii; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. 2. adj. Care aparţine boşimanilor (1), privitor la boşimani. – Din fr.… … Dicționar Român
